Crinul, garoafa si fluturele

Pe Crina Semciuc am cunoscut-o la castingul pentru Napasta, in regia lui Radu Afrim, piesa de ale carei costume ma ocupam.
Imi aduc aminte perfect momentul in care a urcat pe scena. Rochia larga bleumarin avea sa o ajute sa se transforme intr-un fluture, pe care timp de un sfert de ora incercasem sa il prind si sa fug cu el. Zilele treceau, repetitiile evoluau, iar eu eram tot mai fascinat de dansul lui.
O ploaie de vara l-a facut, insa, sa se adaposteasca in palma mea si sa imi spuna povestea lui. As fi vrut sa nu se mai opreasca ploaia. Chipul ii era acum mai frumos ca niciodata, iar ploaia nu facea nimic altceva decat sa ii evidentieze puritatea. O raza de soare l-a luat, mai apoi, din palma mea si l-a pierdut in zare, in drumul sau spre dealul de garoafe.

 

 

A sea of kisses,

  • Cq

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*